Printeaza    

Mâine, 29 martie, ora 12, în Sala Senatului Universităţii Ovidius(Campus), se va desfăşura festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa profesorului  DORIN MIHAIL POPESCU de la Facultatea de Matematică a Universitătii Bucureşti, cercetător la Institutul de Matematică "Simion Stoilow" al Academiei Bucuresti, presedintele Societăţii de Stiinte Matematice din România.

La Facultatea de matematică şi informatică din cadrul Universităţii Ovidius vineri va incepe Conferinta internatională de matematică organizată in onoarea acestuia. Participă matematicieni din Germania şi România, prieteni, colegi şi studenti ai profesorului Dorin Mihail Popescu.

Fragmente din Laudatio

Cercetător şi matematician de renume, Dorin-Mihail Popescu este cunoscut ca profesor de matematică al universităţii bucureştene, om de ştiinţă recunoscut pe plan mondial, preşedintele Societăţii de Ştiinte Matematice din România.

Dorin Mihail Popescu s-a născut la 21 martie 1947, în comuna Pătârlagele din judeţul Buzău. A urmat cursurile liceale la Colegiul National “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, din Buzău, absolvind liceul în 1964. În acelaşi an, dl. Dorin Popescu a dat examen de admitere la Facultatea de Matematică-Mecanică a Universităţii din Bucureşti. Pasionat de matematică, a participat,- încă din primul an de facultate,- la un cerc studenţesc de teoria categoriilor, condus de tânărul cercetător de la Institutul de Matematica al Academiei, Nae Popescu. A întâlnit astfel domeniul care va deveni pasiunea vieţii sale, -algebra,- încă din anul I, şi a început să facă cercetări originale în algebră ca student. Singur sau în colaborare cu colegul său George Georgescu a publicat, de pe băncile facultăţii, patru articole originale, dintre care trei în Franţa, două dintre ele, consacrate fascicolelor unei teorii, în prestigioasa revistă a Academiei franceze Comptes Rendus de L’Academie des Sciences. În 1969, Dorin Popescu a terminat facultatea, şi, - absolvent eminent, - a fost repartizat la facultatea sa, ca preparator în catedra de algebră. A concurat apoi la postul de asistent şi a funcţionat în facultate până în 1979, când a concurat pe un post de Cercetător Principal III, la Institutul de Matematică care, pe atunci, devenise INCREST (Institutul Naţional pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică), post pe care l-a ocupat până în 1990.

La foarte scurt timp, Dorin Popescu a reuşit să-şi termine studiile doctorale cu profesorul Ionel Bucur; susţinând teza cu titlul: ”Aproximarea forte peste inel de valuare discreta excelente”, o teză bine apreciată, care i-a adus recunoaştere naţională şi internaţională. A publicat peste douazeci de articole asupra aproximărilor Artin, desingularizărilor Neron, inelelor Henseliene, inelelor şi corpurilor valuate, continuând, cu multe noutăţi, şi cu aplicaţii la zi ideile din teză.

Rezultatele obţinute în cercetarea matematică îi asigură un loc de frunte între matematicienii români şi recunoaşterea internaţională. Ele i-au adus un premiu I pentru cercetare în 1973 la Atena, conferit de Uniunea Matematicienilor din Balcani, şi premiul Academiei din 1979. La 33 de ani, a obţinut, prin concurs o bursa NSF la Institute for Advanced Study de la Princeton, SUA. În 1990-1991, a putut onora o bursă Humboldt la Universitatea din Essen, Germania, extinsă apoi pentru un semestru la Universitatea din Osnabruck. În fiecare an, dl prof. Dorin Popescu a fost profesor vizitator in universitati de marca din Germania si din alte tari. Astfel, a fost 6 luni la Gottingen, Kaiserslautern, Essen (în programul Humboldt), o lună la Universitatea din Edinburgh, o lună la Universitatea din Kaiserslautern, o lună la Universitatea din Bielefeld. În 1999, a obţinut un grant EPSRC şi a vizitat din nou Universitatea din Edinburgh şi, cate două luni, în programul Humboldt, a lucrat în universităţile din Kaiserslautern şi Essen. La aceleaşi universităţi, şi-a continuat activitatea în seminariile lor stiinţifice şi în anii următori, cu granturi DAAD. În Franţa a fost invitat la universitatea din Bordeaux, in Spania la universitatea din Barcelona; la Berlin, Essen, Kaiserslautern a mers de multe ori, cu burse europene sau ale Academiei Germane. A conferenţiat la universităţi şi institute de cercetare renumite: MIT, Berkeley, Los Angeles, Salt Lake City, Urbana-Champaigne în SUA, la Montreal în Canada, la Edinburg, Glasgow, Sheffield (Anglia), la Kyoto, Nagoya (Japonia), la Genova, Ferrara, Catania (Italia), la Barcelona (Spania), la Bordeaux, Luminy, Grenoble (Franţa), la Oslo (Norvegia), la Varsovia (Polonia), la Budapesta (Ungaria), la Utrecht (Olanda), la Innsbruck (Austria), la multe dintre universităţile germane.

Domeniile de interes ştiinţific al profesorului sunt algebra comutativă şi geometria algebrică, domenii care au cunoscut o adevărată înflorire în ultimele decenii ale secolului trecut şi care sunt şi astăzi în plină dezvoltare.

Primele rezultate originale ale cercetării ştiinţifice desfăşurate de prof. Dorin Popescu se referă la:

• Aproximarea Artin şi inele Henseliene;
• Desingularizarea Neron;
• Module proiective de inele de polinoame peste un inel regulat.

Dl. Popescu a dat soluţii unor conjecturi aparţinând lui M. Artin şi Bass-Quillen, soluţii care au fost prezentate în Seminarul Bourbaki (1993-1994) de B. Teissier, pe care R. Swan le-a prezentat si numit, în 1998, în lucrarea: “Néron-Popescu Desingularization”.

După 1987, Dorin Popescu a început să studieze modulele Cohen-Macaulay. A studiat modulele Cohen-Macaulay maximale, module cvasi-Buchsbaum, module Cohen-Macaulay generalizate, algebre Rees şi aplicaţii ale combinatoricii în algebră. Mai precis, iată câteva dintre rezultatele obţinute de domnia sa:

• Împreună cu Jürgen Herzog şi Liam O’Carroll, a completat o teoremă a lui Knörrer, folosind-o la descrierea modulelor Cohen-Macaulay peste unele hipersuprafeţe;
• Împreună cu Gerhard Pfister, a completat teorema de periodicitate a lui Knörrer în caracteristică 2;
• Împreună cu Jürgen Herzog, a demonstrat conjectura lui Pardue referitoare la regularitate şi a dat răspunsuri parţiale la conjecturi ale lui Eisenbud-Green-Harris în teoria Cayley-Bacharach şi în teoria lui Castelnuovo.
• Împreună cu Radu Laza şi Gerhard Pfister, a descris modulele Cohen-Macaulay maximale peste conul curbei proiective V(f),f=X³+Y³+Z³, folosind clasificarea lui Atiyah a varietăţilor peste V(f).
• Împreună cu Corina Baciu, Viviana Ene, Gerhard Pfister, a descris modulele Cohen-Macaulay maximale pentru suprafeţe V(f),f=X³+Y³+Z³+U³ de rang inferior sau egal cu 2.
• Împreună cu Jürgen Herzog, Dorin Popescu a extins conceptul de complex simplicial “shellabil” la multicomplexe, studiind filtrările de module aproape curate.
• S-ar putea, desigur, scrie multe despre rezultatele cercetării ştiinţifice a d-lui Dorin Popescu, care sunt apreciate în toată lumea matematică, şi sunt concretizate în peste 80 de articole publicate în reviste de matematică de bună reputaţie ştiinţifică şi în monografii care se bucura de larga recunoatere si de o presă ştiinţifică bună.

A fost un promotor al şcolilor naţionale de algebră, pe care le-a organizat începând cu 1985, mai întâi la Universitatea “Al. I.Cuza” din Iaşi, împreună cu dna Mirela Ştefănescu (1985-1989), şi apoi la Univ. “Ovidius”, impreuna cu doctoranda sa, dna Viviana Ene, cu Mirela Ştefănescu şi cu alţi colaboratori de la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universitatii Bucureşti şi de la Institutul de Matematică al Academiei Române.

Sentimentul datoriei faţă de comunitatea matematică românească l-au făcut pe prof. Dorin Popescu să accepte, din 2004, preşedinţia Societăţii de Ştiinţe Matematice din România. Prezenţa sa acolo este deja remarcabilă; publicaţiile Societăţii au devenit tot mai bune, filialele se întrec în iniţiative, Societatea a redevenit tot mai mult un factor activ în dezvoltarea studiului matematicii în România, s-a refacut legatura dintre scoala universitara si cea preuniversitara de matematica.

Prof. univ. dr. Wladimir Georges Boskoff
Decanul Facultatii de Matematica si Informatica
Universitatea Ovidius Constanta