Bun venit pe pagina

Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole

A XIX – a SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE 
27-28 martie 2009 
(descarca PDF) 

Structura anului universitar 2008 2009

Specializările Biologie, Ecologie si Protectia Mediului, Geografie (toti anii)

Semestrul I

Anii I, II, III specializările Biologie, Ecologie si Protectia Mediului, Geografie

          Anul V si anul IV Agricultura, Horticultura (pe sistem 5 si respectiv 4 ani)

01 octombrie 2008 – 19 decembrie 2008 - activitate didactica (12 saptamani)

20 decembrie 2008 – 04 ianuarie 2009 - vacanta de iarna (2 saptamani)

05 ianuarie 2009 – 18 ianuarie 2009 - activitate didactica (2 saptamani)

19 ianuarie 2009 – 8 februarie 2009 - sesiune de examene (3 saptamani)

9 februarie 2009 – 15 februarie 2009 - vacanta (o saptamna)

Semestrul II

            Anii I, II, specializările Biologie, Ecologie si Protectia Mediului, Geografie

16 februarie 2009 – 18 aprilie  2009 – activitate didactica (9 saptamani)

19 aprilie 2009 – 26 aprilie 2009 – Vacanta de Paste (o saptamana)

27 aprilie 2009 – 31 mai 2009 - activitate didactica (5 saptamani)

1 iunie 2009 – 21 iunie 2009 – sesiune de examene (3 saptamani)

22 iunie 2009 – 22 iulie 2009 – practica de specialitate (2,3 sau 4 saptamani, in functie de specializare)

23 iulie 2009 - 1 septembrie 2009 – vacanta de vara (data de incepere a vacantei de vara va fi prima zi dupa incheierea practicii de specialitate).

1 septembrie 2009 – 20 septembrie 2009 - sesiune de reexaminari (3 saptamani)

Semestrul II

Anii III specializările Biologie, Ecologie si Protectia Mediului, Geografie

                Anii  IV şi V Agricultura şi Horticultură

16 februarie 2009 – 18 aprilie  2009 – activitate didactica (9 saptamani)

19 aprilie 2009 – 26 aprilie 2009 – Vacanta de Paste (o saptamana)

27 aprilie 2009 – 17 mai 2009 - activitate didactica (3 saptamani)

18 mai 2009 – 7 iunie 2009 – sesiune de examene (3 saptamani)

8 iunie 2009 – 14 iunie 2009 – sesiune de reexaminari (o saptamana)

15 iunie 2009 – 21 iunie 2009 - – pregatirea lucrarii de licenta si sustinerea examenului si a lucrarii de licentă

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR

Master: 

Dezvoltare durabila a zonei costiere si valorificarea ecoturistica a spatiului litoral  

- anul I, anul II

Managementul impactelor de mediu, anul I, anul II,

Conservarea Biodiversităţii, anul I, anul II

Valorificarea principiilor bioactive din plante indigene , anul I.

Agricultura irigată in regiuni vulnerabile la secetă, anul I, anul II

Semestrul I

01 octombrie 2008 – 19 decembrie 2008 - activitate didactica (12 saptamani)

20 decembrie 2008 – 04 ianuarie 2009 - vacanta de iarna (2 saptamani)

05 ianuarie 2009 – 18 ianuarie 2009 - activitate didactica (2 saptamani)

19 ianuarie 2009 – 8 februarie 2009 - sesiune de examene (3 saptamani)

9 februarie 2009 – 15 februarie 2009 - vacanta (o saptamna)

Semestrul II

16 februarie 2009 – 18 aprilie  2009 – activitate didactica (9 saptamani)

19 aprilie 2009 – 26 aprilie 2009 – Vacanta de Paste (o saptamana)

27 aprilie 2009 – 31 mai 2009 - activitate didactica (5 saptamani)

1 iunie 2009 – 21 iunie 2009 – sesiune de examene (3 saptamani)

La sfarsitul saptamanii de examene se sustine si disertatia de master. In cazul in care exista masteranzi cu examene restante, acestea vor fi programate in ultima saptamana de sesiune.

Specializările Agricultura, Horticultura

Semestrul I

          Anul I, II si III Agricultura, Horticultura

01 octombrie 2008 –03 octombrie 2008 - activitate didactica (o saptamana)

06 octombrie 2008 –10 octombrie 2008 – practica

13 octombrie 2008 –19 decembrie 2008 - activitate didactica (10 saptamani)

20 decembrie 2008 –04 ianuarie 2009 – vacanta de iarna (2 saptamani)

05 ianuarie 2009 –25 ianuarie 2009 - activitate didactica (3 saptamani)

26 ianuarie 2009 –15 februarie 2009 – sesiune de examene (3 saptamani)

16 februarie 2009 –22 februarie 2009 – vacanta (o saptamana)

Semestrul I

          Anul IV si anul V Agricultura, Horticultura (pe sistem 5 si respectiv 4 ani)

01 octombrie 2008 – 19 decembrie 2008 - activitate didactica (12 saptamani)

20 decembrie 2008 – 04 ianuarie 2009 - vacanta de iarna (2 saptamani)

05 ianuarie 2009 – 18 ianuarie 2009 - activitate didactica (2 saptamani)

19 ianuarie 2009 – 8 februarie 2009 - sesiune de examene (3 saptamani)

9 februarie 2009 – 15 februarie 2009 - vacanta (o saptamna)

Semestrul II

            Anii I, II si III specializările Agricultura si Horticultura

23 februarie 2009 –12 aprilie  2009 – activitate didactica (7 saptamani)

13 aprilie 2009 –18 aprilie  2009 – practica (o saptamana)

19 aprilie 2009 – 26 aprilie 2009 – Vacanta de Paste (o saptamana)

27 aprilie 2009 –14 iunie 2009 - activitate didactica (7 saptamani)

15 iunie 2009 –05 iulie 2009 – sesiune de examene (3 saptamani)

06 iulie 2009 –19 iulie 2009 – practica  (2 saptamani)

20 iulie 2009 - 1 septembrie 2009 – vacanta de vara (data de incepere a vacantei de vara va fi prima zi dupa incheierea practicii de specialitate).

1 septembrie 2009 – 20 septembrie 2009 - sesiune de reexaminari (3 saptamani)

Semestrul II

                Anii  IV şi V Agricultura şi Horticultură

16 februarie 2009 – 18 aprilie  2009 – activitate didactica (9 saptamani)

19 aprilie 2009 – 26 aprilie 2009 – Vacanta de Paste (o saptamana)

27 aprilie 2009 – 17 mai 2009 - activitate didactica (3 saptamani)

18 mai 2009 – 7 iunie 2009 – sesiune de examene (3 saptamani)

8 iunie 2009 – 14 iunie 2009 – sesiune de reexaminari (o saptamana)

15 iunie 2009 – 21 iunie 2009 - – pregatirea lucrarii de licenta si sustinerea examenului si a lucrarii de licentă

Informatii generale pentru absolventi: BIOLOGIE

20.   Gheorghe, C. D., Didactica explorarii proceselor biologice din mediul înconjurător, în cadrul PIR, ed. Credis Bucureşti, 2007

21.   Singer, M., Voica, C., Didactica ariilor curriculare matematică şi ştiinţe ale naturii şi tehnologii, în cadrul PIR, Editura Credis Bucureşti, 2005

22.   Cîrstoiu, J., Didactica educaţiei pentru sănătate, în cadrul PIR, ed. Credis Bucureşti, 2007

23.   Ciolac-Russu,A., Cîrstoiu,J., Didactica lucrărilor practice şi practica biologică, în cadrul PIR, ed. Credis Bucureşti, 2006

24.   Ariniş,I., Crocnan,E., Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu, în cadrul PIR, ed. Credis Bucureşti, 2007

25.   MEC ,CNC – ,,Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie , învăţământ obligatoriu” – Ed Aramis Bucureşti 2001.

26.   MEC, CNC – ,,Ghid metodologic – aria curriculară matematică şi ştiinţe ale naturii , liceu” – Ed Aramis Bucureşti 2002.

27.     MEC , CNC - ,, Ghid metodologic de evaluare la biologie” – Ed Aramis Bucureşti , 2001

28.     MEC, CNC : ,,Ghid metodologic : Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor în procesul didactic- gimnaziu şi liceu”- Editura Aramis

Informatii generale pentru absolventi: GEOGRAFIE

Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ si  obţinerea gradului didactic II

Teme cu caracter orientativ ale lucrărilor metodico-ştiinţifice vizând obţinerea gradului didactic I

GEOGRAFIE NOTA DE PREZENTARE

Programele pentru examenul de definitivare în învăţământ şi pentru obţinerea gradului didactic al doilea, precum şi tematica lucrărilor metodico-ştiinţifice pentru gradul didactic I la specialitatea geografie şi la didactica geografiei elaborate de centrele de perfecţionare au fost analizate, readaptate şi rearanjate în grupul de lucru, în ziua de 07.02.2005, iar conţinuturile rezultate au constituit un produs, care a fost discutat şi validat în comisia naţională de specialitate, la 08.02.2005.

Obiectivul major a fost actualizarea conţinuturilor şi raportarea acestora la exigenţele curriculum-ului şcolar şi ale reformei învăţământului. În acest sens au fost îndepărtate anumite teme din programa şcolară de specialitate, înlocuite cu alte teme al căror corespondent în necesarul de pregătire pentru învăţământul preuniversitar este evident. De asemenea, au fost modificate, în totalitate, conţinuturile didacticii geografiei. S-au individualizat conţinuturile pentru examenul de definitivare în învăţământ de cele pentru examenul pentru obţinerea gradului didactic al II-lea, la specialitate şi metodica predării geografiei, precum şi pe categorii didactice – profesor I şi profesor II. S-a actualizat aparatul bibliografic.

Competenţe pentru funcţia de cadru didactic definitiv:

1.       Să cunoască conţinuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica specialităţii.

2.       Să structureze conţinuturile programei de definitivare în învăţământ şi să le transfere în variate situaţii de predare-învăţare a geografiei.

3.       Să   aplice   informaţiile   de   specialitate   şi   din   didactica   specialităţii   în   activitatea   de predare-învăţare-evaluare a geografiei.

4.       Să actualizeze informaţiile şi să le integreze în activitatea didactică.

5.       Să-şi evalueze competenţele manageriale în funcţie de măiestria didactică şi capacitatea de aplicare reală/concretă a informaţiilor de specialitate şi de didactica specialităţii.

Competenţe pentru funcţia de cadru didactic cu gradul didactic al II-lea:

Să cunoască conţinuturile lansate în programa de specialitate şi didactica specialităţii, făcând uz şi de

oferta bibliografică facultativă. Să transfere informaţiile în variate situaţii de învăţare, care să genereze maximizarea eficienţei actului

didactic. Să esenţializeze informaţiile de specialitate şi să le raporteze la conţinuturile programei şcolare şi la

conţinuturile de predat-învăţat şi evaluat.

Competenţe pentru funcţia de cadru didactic cu gradul didactic I:

1.       Să inoveze practica predării-învăţării şi evaluării cunoştinţelor de geografie.

2.       Să lanseze soluţii de eficientizare a actului didactic.

3.       Să construiască modele de activităţi didactice prin cercetări aplicative, consultativ-ameliorative, operaţionale.

4.       Să  elaboreze  situaţii de învăţare cu caracter aplicativ, raportate la exigenţele  reformei învăţământului.

 GEOGRAFIA

Programa pentru examenul de obţinere a definitivării în învăţământ pentru absolvenţii

învăţământului superior de lungă durată

I. GEOGRAFIA GENERALĂ

A. Geografia fizică

•          Sistemul   ştiinţelor   geografice*.   Conţinutul   categoriilor   geografice:   mediul   geografic; caracteristicile     sistemului     geografic;     mediul     înconjurător;     tip-tipizare;     zonă-zonare; regiune-regionare; peisajul geografic; legile geografiei*. Caracterul aplicativ al geografiei şi rolul ei în cercetările interdisciplinare*. Metode de studiere şi reprezentare a componentelor geografice*. Noţiuni de geografie matematică. Unitatea materiei în Univers. Sistemul solar. Mişcările Pământului.

•          Meteorologie şi climatologie. Atmosfera: compoziţie şi structură. Energia proceselor din atmosferă: fluxurile de energie radiantă care străbat atmosfera şi bilanţul radiativ; procesele în care se consumă căldura rezultată din bilanţul radiativ şi bilanţul caloric. Apa în atmosferă: evaporarea; umezeala; condensarea; precipitaţiile atmosferice. Vântul: forţele care acţionează asupra aerului. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii şi anticiclonii. Prevederea timpului*. Factorii genetici ai climei: radiativi; fizico-geografici; dinamici; antropici. Repartiţia principalelor caracteristici ale climei: temperatura; precipitaţiile; vântul. Climatele Pământului.

•          Hidrologie. Hidrosfera. Oceanele şi mările: proprietăţi fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenţi, influenţa oceanelor asupra mediului continental. Râurile şi fluviile. Tipuri genetice de lacuri. Elementele caracteristice ale bazinului şi reţelei hidrografice. Marile sisteme fluviale ale globului (regiunea hidrologică şi importanţa economică). Scurgerea lichidă şi de aluviuni ale râurilor*. Apa ca resursă şi influenţa sa în mediul geografic*. Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor geografică.

•          Geomorfologia.

Procesele geomorfologice: fizico-chimice (dezagregare, alterare), gravitaţionale (tasare, sufoziune,

solifluxiune, alunecări), fluvio-torenţiale, glaciare, periglaciare şi nivale, marine, eoliene; gruparea

zonală şi pe etaje a proceselor geomorfologice; ritmul şi intensitatea lor.

Versanţii: tipuri de evoluţie, clasificare: glacis*, pediment*, pediplenă*, peneplenă*.

Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, luncă, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază.

Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii şi conglomerate; carstul.

Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat).

Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice).

Relieful climatic: relieful deşerturilor, relieful glaciar (montan şi de calotă), relieful periglaciar.

Relieful litoral: procese, forme, evoluţia ţărmurilor, tipuri de ţărm.

•     Biogeografie

Organizarea biosferei*. Ecosfera*. Ecosistemul*. Biocenoza*. Biomul*.

Factorii ecologici (abiotici, biotici) şi rolul lor în distribuţia latitudinală şi altitudinală a organismelor vii.

Arealul biogeografic.

Marile formaţii de biomuri continentale*.

Regionarea biogeografică. Regiunea Holarctică.

Protecţia capitalului natural şi conservarea biodiversităţii la nivel local şi regional. Parcuri Naţionale*.

Rezervaţii ale Biosferei*.

•     Geografia solurilor

Părţile componente ale solului. Factorii formării şi răspândirii geografice a solurilor. Procesele pedogenetice şi formarea profilului de sol*. Solul ca resursă naturală*. Utilizarea şi protecţia solurilor*.

•     Geografia mediului

Factorii geoecologici: primari, secundari şi neperiodici*.

Tipuri de mediu şi distribuţia lor latitudinală (medii naturale, medii antropizate, medii antropice) *. Surse de poluanţi şi categorii de poluare (poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică)*.

B. Geografia umană

•          Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Evoluţia numerică a populaţii; diferenţieri teritoriale. Mişcarea naturală: variaţia teritorială a principalelor componente. Teritorii privind creşterea numărului populaţiei*. Mobilitatea teritorială a populaţiei. Tipuri de migraţii şi cauzele lor*. Structuri demografice (pe sexe, pe grupe de vârste, medii, religii, etnii, profesii etc.). Răspândirea populaţiei pe Glob. Factorii care condiţionează distribuţia spaţială şi densitatea populaţiei. Regiuni cu densităţi mari şi mici ale populaţiei. Particularităţi ale distribuţia spaţială a populaţiei urbane şi rurale. Regiuni şi forme de concentrare a populaţiei urbane şi rurale. Clasificarea oraşelor.

•          Evoluţia hărţii politice a lumii*. Criterii de clasificare a statelor. Presiunea umană contemporană şi limitele ecologice*. Ecologia aşezărilor umane*.

•          Geografia economică.

-          Geografia producţiei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile de uraniu, apele, energia solară, energia eoliană, energia geotermică. Principalele regiuni şi ţări cu zăcăminte de minereuri de fier şi mangan; valorificarea industrială. Resurse şi minereuri neferoase; localizare şi valorificare. Industria construcţiilor de maşini, chimică, lemnului, materialelor de construcţii, uşoară şi alimentară. Factori şi forme de localizare a industriei. Marile concentrări industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltării agriculturii pe Glob*. Limitele spaţiului agrar*. Tipuri de peisaje agrare*.

-          Geografia circulaţiei, turismului şi schimburilor economice internaţionale. Caracterizarea geografică a transporturilor feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene şi speciale. Rute maritime principale şi mari porturi. Turismul internaţional. Tipuri de turism. Regiuni şi centre turistice importante pe Glob*. Schimburi economice internaţionale. Dezvoltarea economică şi echilibrul ecologic (conceptul de dezvoltare durabilă şi cel de ecodezvoltare)*. Probleme ale globalizării economiei*. Principalele regiuni de integrare economică*.

II. GEOGRAFIA ROMÂNIEI

A. Geografia fizică

•          Evoluţia paleogeografică şi resursele minerale utile.

•          Relieful. Munţi, podişuri, dealuri şi câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafeţe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar, relieful vulcanic, văi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferenţiate pe treptele majore de relief: munţi, podişuri şi dealuri, câmpii.

•          Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitaţiile; vântul. Regionarea climatică.

•          Hidrografia. Apele subterane*. Tipuri de izvoare minerale şi răspândirea lor. Configuraţia reţelei hidrografice şi modul ei de organizare. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor teritorială. Marea Neagră.

•          Biogeografia

Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie: zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor nemorale, etajul pădurilor boreale, etajul subalpin şi etajul alpin. Regionarea biogeografică a României. Protecţia şi conservarea biodiversităţii*. Rezervaţiile biosferei: Delta Dunării, Retezat şi Rodna*.

•     Solurile

Vechimea şi evoluţia solurilor. Zonalitatea, intrazonalitatea şi azonalitatea. Influenţa omului în formarea şi evoluţia solurilor. Diversitatea solurilor: clase, tipuri şi subtipuri.

•     Geografia mediului
Categorii de medii naturale*.

Tipuri majore de peisaje şi gradul lor de naturalitate*.

Artificializări ale mediului*.

Mediul urban şi disfuncţionalităţile sale*.

B. Geografia umană

•          Populaţia. Consideraţii de geografie istorică privind vechimea şi continuitatea populaţiei autohtone în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Mişcarea migratorie şi naturală a populaţiei. Repartiţia şi densitatea populaţiei. Structurile populaţiei.

•          Aşezările omeneşti. Vechimea şi continuitatea vieţii urbane. Răspândirea şi tipologia oraşelor. Probleme actuale privind dezvoltarea urbană*. Tipuri de sate după poziţie, mărime, fizionomie (forma, structura şi textura vetrei), funcţii şi gradul de dispersie. Tendinţe în evoluţia satului românesc.

•          Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, hidroenergia, alte resurse de energie. Structura şi răspândirea producţiei de energie electrică. Structura şi răspândirea teritorială a industriei. Restructurarea industriei româneşti*. Caracterizarea generală a transporturilor şi căilor de comunicaţie. Fondul funciar şi potenţialul agricol. Zonele de producţie agricolă şi tipologia peisajului agricol. Potenţialul turistic natural şi cultural-istoric al României. Regiuni şi centre turistice*. Comerţul*.

•          Geografia regională a României. Caracterizarea complexă a unităţilor şi subunităţilor geografice: Carpaţii şi depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpaţii, Dealurile Vestice, Podişul Moldovei, Podişul Getic, Podişul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Câmpia Română, Câmpia de Vest Banato-Crişană, Delta şi Lunca Dunării.

III.  GEOGRAFIA CONTINENTELOR

Trăsături geografice ale continentelor: unităţi fizico-geografice reprezentative ( Munţii Alpi, Munţii Carpaţi, Munţii Pirinei, Munţi Himalaya, Munţii Anzi, Munţii Atlas, Munţii Ural, Munţii Stâncoşi, Munţii Appalachi, Podişul Tibet, Podişul Pamir, Podişul Siberiei centrale, Podişul Deccan, Podişul Preriilor, Podişul Braziliei, Deşertul Sahara, Deşertul Gobi, Câmpia Amazonului, Câmpia Europei de Est, Câmpia Indo-Gangetică, Marea Câmpie Chineză, Câmpia Siberiei de Vest, Depresiunea Congo (Zair) ; sisteme orografice cu implicaţii în peisaj. Concentrări urban-industriale: caractere specifice, tendinţe în evoluţia lor. Diferenţieri regionale în economia ţărilor.

Economia agrară şi tipuri de agricultură: organizare spaţială; destinaţia produselor etc. Structuri transfrontaliere; zone libere; direcţii în evoluţia social-economică a unor regiuni şi ţări. Caracterizarea geografică a unor ţări: Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Africa de Sud.

IV.  LUCRĂRI PRACTICE

Orientarea pe hartă şi în teren. Cunoaşterea orizontului local prin cercetarea pe teren –organizarea cercetării, echipament şi mijloace necesare, întocmirea schiţelor panoramice, fotografierea. Ridicări topografice expeditive. Întocmirea machetelor de relief. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetaţie, populaţie, aşezări. Reprezentarea grafică şi cartografică a datelor statistice şi a informaţiilor geografice.

* Nu sunt obligatorii pentru profesorii categoria didactică a II-a (absolvenţi ai învăţământului superior forma

scurtă, I.P3).

Programa pentru examenul de obţinere a gradului didactic al II-lea

A. GEOGRAFIA FIZICĂ

■Geomorfologie. Clasificarea formelor de relief după: geneză, mărime, vârstă, complexitate. Tipuri de munţi pe Glob. Tipuri de podişuri şi dealuri în Europa. Tipuri de câmpii pe Glob şi caracteristicile lor. Raportul dintre procesele geomorfologice actuale şi treptele de relief. Alunecările de teren, relieful pe loess şi nisipuri. Carstul. Relieful glaciar: faze glaciare, localizare, tipuri de forme. Regionarea geomorfologică. Reliefuri de nivelare în România: suprafeţe şi niveluri de eroziune, glacisuri, pedimente. Relieful structural. Relieful litoral.

Sisteme morfogenetice şi sisteme morfoclimatice pe Glob. Zonalitatea şi etajarea morfoclimatică*.

■Meteorologie şi climatologie. Relaţiile om-atmosferă: poluarea aerului, reducerea concentraţiei ozonului atmosferic; creşterea concentraţiei dioxidului de carbon; schimbări climatice. Fenomene atmosferice de risc: ciclonii tropicali, tornadele şi trombele, orajele, grindina, aversele, bruma, chiciura, poleiul, îngheţul, ceaţa, viscolul, secetele, avalanşele etc.

Prognoza meteorologică şi rolul ei în diminuarea consecinţelor dăunătoare ale diferitelor fenomene atmosferice de risc. Clima - resursă şi risc. Clima şi oraşul. Problema deşertificării. Climatele Terrei.

■Hidrologie. Izvoarele şi importanţa lor economică (cu privire specială asupra apelor minerale). Dinamica şi scurgerea apei râurilor. Tipuri de lacuri în funcţie de: geneză, regimul termic, grad de mineralizare. Observaţii şi măsurători hidrologice efectuate în reţeaua hidrografică şi cu elevii.

■Solurile. Alcătuirea solului (componentele mineral, organic, lichid, gazos. Factorii formării şi răspândirii geografice a solurilor: clima şi vegetaţia ca factori ai solificării; relieful, roca şi apa freatică ca factori regionali şi locali ai solificării; vârsta solurilor; influenţa omului în formarea şi evoluţia solurilor. Zonalitatea şi etajarea solurilor pe Terra*.

■Biogeografie. Domeniile de viaţă: terestru, acvatic, subteran. Organizarea biomurilor continentale. Spectrul biogeografic - mijloc de analiză a apartenenţei areal-geografice a componentelor vii din orizontul local. Profilul biogeografic şi relevanţa lui în distribuţia spaţială a comunităţilor de plante şi animale. Metodele de evaluare a potenţialului ecologic al unui teritoriu. Categorii de rezervaţii după clasificarea IUCN: definire, caracteristici.

■Geografia mediului. Ecosistem. Geosistem. Complex natural. Peisaj. Categorii de peisaje. Mediile naturale şi efectul umanizării lor. Mediile şi riscurile naturale şi tehnogene*. Percepţia mediului*. Ecodezvoltarea*. Dezvoltarea durabilă*. Renaturarea, restructurarea şi reconstrucţia mediului*. Vulnerabilitatea mediului*. Comportamentul uman şi educaţia pentru mediu*.

B. GEOGRAFIA UMANĂ

■ Populaţia şi aşezările umane. Dinamica, structura şi distribuţia spaţială a populaţiei pe Glob. Evoluţia numărului populaţiei. Mobilitatea teritorială a populaţiei. Evoluţia oraşelor în secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Evoluţia procesului de urbanizare*. Funcţiile şi influenţele urbane*. Spaţiul urban şi calitatea vieţii*.

■Activităţile economice. Activităţi primare. Fondul funciar şi potenţialul agricol. Lucrările de îmbunătăţiri funciare. Regiunile agricole: definire, caracteristici, activităţi şi practici agricole, tipuri. Tipuri de peisaje agricole. Activităţi secundare. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, resursele hidraulice şi nucleare. Ramurile industriale: energia electrică, metalurgică, construcţiile de maşini, chimică, materialele de construcţii, exploatarea şi prelucrarea lemnului, bunurile de larg consum (materii prime, legături de producţie, produse finite şi distribuţia spaţială a acestora). Activităţi terţiare. Categorii şi caracteristici ale căilor de comunicaţie şi ale transporturilor (apariţie, dezvoltare, repartiţie teritorială). Potenţialul turistic natural şi antropic. Regiuni şi centre turistice*.

C. GEOGRAFIA ROMÂNIEI

■Caracterizarea complexă a unităţilor geografice de rangul I şi II ale Carpaţilor româneşti: elemente geografice de referinţă şi tipurile de mediu. Etajele alpin şi subalpin – caracterizare complexă. Valea şi Delta Dunării – caracteristici şi mutaţii în peisaj. Dealurile şi podişurile – elemente individuale ale componentelor naturale şi socio-economice; specificul teritorial al subunităţilor. Câmpiile: specificul genetic şi morfostructural, al solurilor, vegetaţiei şi hidrografiei; specificul socio-economic; diversificări regionale; elemente de favorabilitate şi utilizarea terenurilor. Zona de stepă. Etajarea bio-pedo-climatică. Resursele de apă din România. Probleme privind conservarea şi ocrotirea mediului. Amenajări complexe în Carpaţii României şi influenţa lor asupra calităţii mediului.

■Dinamica populaţiei în secolul al XX-lea: elemente specifice, perioade de regres şi creştere, cauze şi efecte. Arii excedentare şi arii deficitare în forţa de muncă. Căile de creştere a numărului populaţiei urbane. Evoluţia recentă a sistemului urban. Satele – caracteristici şi tipuri.

■Resursele feroase şi neferoase: tipuri, grupări genetice şi teritoriale. Resursele feroase şi neferoase. Resursele energetice. Restructurarea industriei miniere. Privatizarea în agricultură şi revigorarea satelor. Arii de interes turistic major în România.

D. GEOGRAFIA CONTINENTELOR

■Corelări regionale. Principii şi metode în analiza geografică regională. Poziţia geografică şi implicaţiile în peisaj. Sistemele orogenetice şi diversitatea peisajelor cu exemple din Eurasia (sistemul alpino-himalayan) şi America (sistemul cordilero-andin).

■Geografia regională. Peisaje naturale, antropice şi antropizate caracteristice continentelor: peisajele de tundră nord-americană şi euro-asiatică, taiga, stepă euroasiatică, pampasul argentinian, deşerturi africane şi australiene, savana africană, pădurile ecuatoriale amazoniană şi africană, pădurile musonic din Asia, alpin

şi subalpin, urban şi rural. Resurse naturale, umane şi dezvoltarea regională. Rolul unor axe urban-industriale. Mari concentrări urban-industriale din Europa, America de Nord, Asia de Est. Evoluţia structurilor economice din Bazinul Mării Mediterane şi Bazinul Dunării - Mării Negre.

E. METODICA CERCETĂRII GEOGRAFICE

■Metode de cercetare şi cartare a formelor şi proceselor geomorfologice actuale, a bazinelor hidrografice, lacustre* şi marine; a elementelor climatice, a asociaţiilor vegetale, a aşezărilor rurale şi urbane, a modului de utilizare a terenurilor; a ramurilor industriale*.

■Metode de observare şi înregistrare a unor procese geografice: alunecări de teren, toranţi, eroziunea şi acumularea în albia râului, viituri şi secări de râuri, a unor aspecte fenologice, a circulaţiei intense în sectoare şi noduri rutiere*.

■Metode de cercetare privind degradarea şi poluarea elementelor de mediu şi a mediului în ansamblu, într-o localitate sau într-o unitate geografică*. Cartarea surselor şi tipurilor de poluanţi; consemnarea efectelor acestora asupra apei, solurilor, aerului, vegetaţiei, animalelor şi omului*.

* Nu sunt obligatorii pentru profesorii categoria didactică a II-a (absolvenţi ai învăţământului superior forma scurtă, I.P3).

BIBLIOGRAFIE

(pentru definitivarea în învăţământ şi gradul al II – lea )

1.  Cândea Melinda, Isbăşoiu C., Geografia agriculturii. Cultura plantelor pe Glob, Editura Universităţii,
Bucureşti, 1999.

2.       Cocean P., 2000, Geografia regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

3.       Ciangă, N., România. Geografia turismului. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002

4.       Ciulache S., Meteorologie şi climatologie, Editura Universităţii, Bucureşti, 1985, 1988, 2002.

5.       Ciulache S., Ionac Nicoleta, Fenomene atmosferice de risc, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995.

6.       Cucu, V., Geografia aşezărilor rurale, Editura Domino, Târgovişte, 2000;

7.       Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş, I.A., Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică,Bucureşti, 2005

8.       Erdeli G., Istrate I., Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii, Bucureşti, 1996.

9.       Erdeli G. şi colaboratorii, Dicţionar de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti, 1999.

10.    Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D., Geografia economică mondială, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2000.

11.    Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populaţiei, Editura Corint, Bucureşti, 2001, 2005

12.     Erdeli G., Cucu V., România. Populaţie. Aşezări umane. Economie, Editura Transversal, Bucureşti, 2005

13.     Erdeli G., Gheorghilaş A., Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti, 2007

14.     Gâştescu, P., Hidrologia continentală, Editura Transversal, Târgovişte, 2003

15.     Gâştescu P., Lacurile României, Editura CD Press, Bucureşti, 2003.

16.     Grigore M., Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1986.

17.     Groza, O., Muntele, I., Geografie umană generală, Centrul de multiplicare al Univ. A.I.Cuza, Iaşi, 2005;

18.     Ianoş I., Tălângă C., Oraşul şi sistemul urban românesc în condiţiile economiei de piaţă, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1994.

19.     Ianoş I., Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.

20.     Iaţu, C., Muntele I., Geografia economică, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

21.     Ielenicz M., Dealurile şi podişurile României, Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti, 1999.

22.     Ielenicz M. (coord.), Dicţionar de geografie fizică, Editura Corint, Bucureşti, 1999.

23.     Ielenicz, M., Comănescu Laura, Geografia fizică generală, Editura Universitară, Bucureşti, 2003

24.     Ielenicz, M., Pătru, I., Ghincea, M., Subcarpaţii, Editura Universitaria, Bucureşti, 2003

25.     Ielenicz, M., Geomorfologie generală, Editura Universitară, Bucureşti, 2004

26.     Ielenicz, M., Pătru Ileana, România. Geografie fizică, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

27.     Ielenicz, M., Comănescu Laura, România. Potenţialul turistic, Editura Universitară, Bucureşti, 2006

28.       Ielenicz, M., România. Geografie fizică. Climă, ape, vegetaţie, soluri, mediu, Editura Universitară, 2007

29.       Ilinca N., Geografia urbană, Editura Atlas Multimedia, Bucureşti, 1999.

30.       Ilinca N., Geografia umană. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura CD Press, Bucureşti, 2005, 2008

31.       Irimuş, I., Geografia fizică a României. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca .

32.       Lupaşcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M., Pedologie generală, Editura Junimea, Iaşi, 1998.

33.       Marin I., Geografie regională. Europa, Asia, Editura Universităţii „Spiru Haret”, Facultatea de Geografie, Bucureşti, 1999.

34.       Marin I., Ielenicz, M., Marin M., Tiscovschi A., Enciclopedia geografică. Europa, Bucureşti, 2002.

35.       Marin I., Marin M., America de Nord: Canada, SUA, Mexic. Geografie fizică, umană şi economică, Editura Universităţii, Bucureşti, 2003

36.       Năstase A., Osaci Gabriela, Cartografie generală, Centrul de multiplicare al Universităţii Bucureşti, 2002.

37.       Neguţ, S., coord., Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004

38.       Pişota I., Buta I., Hidrologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

39.       Pişota, I., Zaharia Liliana, Hidrologia uscatului, Ed. Universitatea Bucureşti, DIDC, Bucureşti, 2003

40.       Pop, Gr., Carpaţii şi Subcarpaţii României. Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000

41.       Pop, Gr., depresiunea Transilvaniei. Ed. Presa Universitarîă Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

42.       Pop, Gr., Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universitară Oradea, 2005

43.       Posea Gr., Popescu N., Ielenicz, M., Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.

44.       Posea Gr., Grigore M., Popescu N., Ielenicz, M., Geomorfologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.

45.       Posea, Gr.(coord.), Geografia fizică a României (vol. I, II), Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti, 2004;

46.       Primak, R., Pătroescu Maria, Rozylowicz, L., Iojă C., Conservarea diversităţii biologice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002

47.       Romanescu, Gh., Hidrologie generală, Editura Universităţii A. I. Cuza, Iaşi

48.       Rusu, C., Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică. Editura Academiei, Bucureşti, 2003

49.       Surd, V., Geografia aşezărilor omeneşti, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca;2003

50.       Surdeanu, V., Geografia terenurilor degradate, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998

51.       Ungureanu, A., Geografie umană generală Centrul de multiplicare pentru ID, Univ. A.I. Cuza, Iaşi, 2001;

52.       Velcea Valeria, Savu Al., Geografia Carpaţilor şi Subcarpaţilor româneşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.

53.       Velcea Valeria, Geografia fizică a României, Editura Universităţii   Creştine Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2002;

54.       Vespremeanu, E., Oceanografia, Editura Universităţii, Bucureşti, 1993.

55.       Vespremeanu, E., Geografia Mării Negre, Editura Universitară, Bucureşti, 2006

56.    *** Sinteze geografice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

57.       *** Sinteze geografice, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1993.

58.       *** Geografia României, vol. I, Geografia fizică, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1983.

59.       *** Geografia României, vol. II, Geografia umană şi economică, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1984.

60.       *** Geografia României, vol. III, Geografia Carpaţilor şi Depresiunii Transilvaniei, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1987.

61.       *** Geografia României, vol. IV, Regiunile Pericarpatice, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992.

62.       *** Geografia României, vol. V, Câmpia Română, Dunărea, Podişul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre şi Platforma Continentală, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005

63.       *** România - spaţiu, societate, mediu înconjurător, Editura Academiei Române, 2006

64.       *** Directiva Consiliului Europei nr. 92/43 EEC – Directiva Habitate

65.       *** Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a, zone protejate.

66. *** Legea nr. 462 / 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (transpunerea Directivelor Habitate şi Păsări în legislaţia naţională).

Gradul didactic I Teme cu caracter orientativ ale lucrărilor metodico-ştiinţifice

1.              Studiul geomorfologic al unei unităţi de relief. Potenţialul de folosinţă a formelor de relief*.

2.              Terasele şi luncile unui râu (sau sector de râu). Geneză, evoluţie, procese actuale, modul actual şi posibilităţile optime de folosinţă. Mutaţii de ordin antropic*.

3.              Relieful glaciar şi periglaciar dintr-o unitate teritorială. Implicaţii în degradarea păşunilor, în afectarea căilor de comunicaţii, modificarea limitei pădurii, potenţialul turistic etc.*.

4.              Relieful litoralului românesc: geneză şi evoluţie. Procese morfodinamice actuale. Aspecte practice*.

5.              Alunecările de teren dintr-o unitate. Factorii potenţiali. Tipuri caracteristice. Implicaţii în degradarea terenurilor, aşezărilor, căilor de comunicaţie etc., posibilităţi de combatare*.

6.              Procese de degradare a terenurilor dintr-o unitate. Factorii genetici. Caractere specifice: ritm, intensitate; areale caracteristice. Perimetre experimentale. Direcţia actuală de evoluţie, măsuri de combatere şi de refacere a potenţialului natural şi a terenurilor*.

7.              Studiul torenţilor dintr-o unitate. geneză, evoluţie, efecte. Combaterea lor şi utilizarea în perspectivă a terenurilor*.

8.              Relieful carstic dintr-o unitate. Aspecte genetice, tipuri de evoluţie. Elemente cantitative şi calitative specifice. Implicaţii practice*.

9.              Modificări antropice ale reliefului şi hidrografiei pe un teritoriu sau într-un bazin hidrografic. Direcţii de evoluţie; parametri caracteristici*.

10.       Analiza climatică a unei unităţi teritoriale (munte, deal, câmpie etc.). Criterii de diferenţiere, implicaţii practice. Potenţialul climatic pentru agricultură*.

11.       Studiul precipitaţiilor pe o unitate tipică geografică. Particularităţile teritoriale; aplicaţii practice cu privire specială pentru agricultură.

12.       Circulaţia aerului pe diferite unităţi teritoriale din România*.

13.       Analiza etajelor sau a zonelor de climă şi vegetaţie dintr-o unitate. Aspecte de ordin practic. Aplicaţii metodice*.

14.       Analiza unor areale de inversiuni pedo-bio-climatice. Aspecte metodice*.

15.       Studiul unui bazin hidrografic şi posibilităţi de amenajare (complex sau de ramură)*.

16.       Studiul unei unităţi lacustre*.

17.       Studiul apelor freatice dintr-o unitate teritorială. Implicaţiile geografice. Importanţa practică*.

18.       Studiul unui bazin hidrografic amenajat. Noi parametri caracteristici structurii geografice. Utilizarea actuală şi de perspectivă*.

19.       Inundaţiile şi revărsările dintr-o zonă geografică, pe un râu sau din România (pe o anumită perioadă): geneză, evoluţie, implicaţii practice*.

20.       Proprietăţi fizico-chimice ale apelor (râuri, lacuri). Calitatea apelor şi categorii de folosinţă. Prognoze*.

21.       Studiul izvoarelor pe o unitate teritorială (geneză, răspândire, calitate, importanţă) *.

22.       Resurse de apă dintr-o unitate teritorială. Posibilităţi de folosinţă. Mutaţii în peisaj*.

23.       Vegetaţia mediteraneană din România: răspândire, areale caracteristice. Importanţa teoretică şi practică*.

24.       Plante medicinale şi melifere. Condiţii de mediu caracteristice, intervenţii antropice. Importanţa economico-geografică*.

25.       Pădurile şi economia forestieră dintr-o unitate teritorială*.

26.       Formaţii vegetale şi specii de plante ocrotite de pe un anumit teritoriu (rezervaţii naturale)*.

27.       Studiul păşunilor şi fâneţelor dintr-o unitate teritorială. Potenţial şi valorificare economică*.

28.       Analiza biocenozelor dintr-o anumită unitate teritorială. Potenţial şi valorificare economică*.

29.       Analiza pedogeografică a unei unităţi teritoriale. Implicaţii în peisaj. Probleme de ordin metodologic*.

30.       Studiul geografic al unui oraş.

31.       Aşezările umane din zonele de contact x în sectorul cuprins între y şi z.

32.       Studiul geoeconomic al oraşului x. Perspective de dezvoltare.

33.       Comportamentul demografic al populaţiei unei regiuni de dezvoltare / al unei unităţi de relief / al unui spaţiu geografic clar delimitat etc.

34.       Dinamica populaţiei unui spaţiu geografic clar delimitat

35.       Evoluţii, modificări şi contraste în structurile demografice ale unui spaţiu geografic

36.       Mobilitatea teritorială a populaţiei unui spaţiu geografic clar delimitat

37.       Comportamentul geodemografic şi resursele de muncă din zona …….

38.       Extracţia şi valorificarea resurselor minerale şi energetice asupra mediului din diferite arii geografice*.

39.       Impactul exploatării resurselor minerale şi energetice asupra mediului din diferite arii geografice*.

40.       Studiul fondului forestier şi al valorificării acestuia în România*.

41.       Dinamica şi structura populaţiei din arii geografice caracteristice*.

42.       Migraţia populaţiei şi impactul social economic al acesteia în diferite arii geografice*.

43.       Studiul geografic al oraşelor mici şi mijlocii din diferite arii geografice sau unităţi administrative*.

44.       Studiul oraşelor mari şi al zonelor de influenţă.

45.       Probleme ale restructurării spaţiului urban. Studii de caz*.

46.       Studiul aşezărilor rurale din diferite spaţii geografice.

47.       Elemente de revitalizare a satelor româneşti în perioada post-comunistă*.

48.       Studiul geografic asupra şomajului în diferite arii geografice sau categorii de aşezări*.

49.       Impactul social al restructurării industriei asupra unei aşezări sau arii geografice*.

50.       Studii de geografie culturală asupra unor arii teritoriale*.

51.       Studii de geografie socială asupra unor aşezări sau arii teritoriale*.

52.       Aşezările omeneşti din zona …..Studiu etnogeografic *.

53.       Studiu de geografie istorică şi toponimie geografică*.

54.       Studiu de geografia turismului privind zona de interes turistic …….*.

55.       Studii ce privesc modul de utilizare a terenurilor şi schimbărilor din agricultură într-o regiune geografică*.

56.       Monografia geografică a unei localităţi (comună sau oraş) *.

57.       Restructurările economice şi impactul lor asupra structurilor populaţiei*.

* Întrucât lucrarea pentru obţinerea gradului didactic I este metodico-ştiinţifică, fiecare temă va fi însoţită de o abordare didactică vizând: proiectarea conţinuturilor şi realizarea competenţelor vizate de curriculumul şcolar, strategiile didactice, organizarea activităţilor de predare-învăţare şi evaluarea rezultatelor învăţării, pe fondul inovării practicii didactice, al eficientizării stilului didactic şi al managementului educaţional, al cercetării procesului de învăţământ şi al exigenţelor reformei învăţământului.

DIDACTICA GEOGRAFIEI Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ şi de obţinere a gradului didactic al II-lea

1.              Procesul de predare-învăţare a geografiei – obiect de studiu al didacticii speciale.

2.              Principiile predării-învăţării  geografiei. Aplicarea  principiilor didactice şi geografice în activitatea didactică.

3.              Conţinutul învăţământului geografic.

3.1           Noţiunea de conţinut al învăţământului şi caracteristicile acestuia. Surse şi criterii de selecţie a conţinutului învăţământului. Factorii care determină integrarea şi ierarhizarea conţinutului învăţământului geografic.

3.2           Transpunerea conţinutului învăţământului geografic în curriculum-ul şcolar.

3.2.1     Planul-cadru pentru învăţământul geografic, programele şcolare şi manualele şcolare.
Curriculum-ul şcolar, delimitări terminologice şi conceptuale. Terminologia specifică.

3.2.2      Formarea la elevi a reprezentărilor şi noţiunilor geografice.
3.2.3. Dimensiuni şi finalităţi educaţionale ale geografiei.

4.    Strategiile de instruire utilizate în predarea – învăţarea geografiei
4.1 Metode de instruire.

4.1.1                     Noţiunea de metodă de predare-învăţare. Funcţiile şi taxonomia metodelor de instruire.

4.1.2                     Metode de instruire centrate pe acţiunea profesorului (povestirea, descrierea şi explicaţia).

4.1.3                     Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversaţia, demonstraţia, observarea, problematizarea, asaltul de idei, modelarea, experimentarea). Optimizarea geografiei şcolare prin raportarea conţinuturilor la suporturi grafice şi cartografice adecvate.

4.1.4                     Metodele de instruire bazate pe acţiune (exerciţiul, algoritmizarea, activităţile practice, jocul geografic).

4.1.5                     Metodele de activitate independentă: procedee şi instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-învăţarea geografiei (munca cu manualul şcolar, cartea, folosirea tablei şi a caietului de notiţe, învăţarea cu ajutorul fişei de lucru

4.2.   Mijloacele de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geografiei: funcţii, clasificări şi integrarea lor în actul didactic.

5.    Moduri şi forme de organizare a procesului de învăţământ geografic.

5.1           Tipuri de lecţii de geografie.

5.2           Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lecţie de geografie.

5.3           Activităţi complementare de însuşire a cunoştinţelor.

5.4           Spaţii şcolare pentru desfăşurarea activităţilor pentru învăţarea geografiei.

5.5           Activităţile didactice extraşcolare.

6.    Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei – condiţie a unei activităţi didactice
reuşite. Delimitări terminologice.

6.1           Conţinutul şi algoritmul proiectării didactice.

6.2           Funcţii şi niveluri ale proiectării activităţii de predare-învăţare-evaluare

6.3           Obiectivele procesului de învăţământ geografic şi operaţionalizarea lor.

6.4           Proiectarea lecţiei de geografie – un demers strategic.

7.    Evaluarea rezultatelor învăţării.

7.1           Evaluarea – componentă a procesului de învăţământ.

7.2           Funcţiile evaluării.

7.3           Tipuri de evaluare.

7.4           Metode, instrumente şi procedee în evaluarea continuă.

7.5           Tipuri de rezultate ale învăţării.

7.6           Metode şi tehnici de evaluare a achiziţiilor şi rezultatelor învăţării.

7.7           Metode, proceduri şi instrumente de evaluare complementar.

7.8.     Evaluarea – proces integrat şi permanent al demersului didactic

7.9.     Standardizarea testelor de evaluare

7.10.Analiza, interpretarea şi valorificarea rezultatelor evaluării

8.              Relaţiile profesor – elevi - factor de stimulare a învăţării geografiei

9.              Profesorul de geografie - educator şi manager.

* Temele 1, 3, 4, 5, 6, 7 sunt recomandate pentru examenul de definitivare în învăţământ. Temele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 sunt recomandatee pentru examenul de obţinere a gradului didactic al II-lea.

Bibliografie

1.              Dulamă Maria, Strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţie în geografie, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002

2.              Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006, 2008

3.              Ilinca N. şi colab., Geografia mediului. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001, 2002.

4.              Ilinca N., Geografia României. Probleme fundamentale. Ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002.

5.              Ilinca, N.(coautor), Elemente de didactică aplicată a geografiei, Ed. CD Press, Bucureşti, 2005

6.              Mândruţ O., Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Editura Corint, Bucureşti, 2003.

7.              Mândruţ O., Apostol G., Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Editura Corint, Bucureşti, 2003.

8.              Mândruţ O., Geografia României. Ghidul profesorului, Editura Corint, Bucureşti, 2000.

9.              MEC, CNC, Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV-VIII, 2001.

10.       SNEE, Ghid de evaluare şi examinare, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001.

11.       SNEE, Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus, Bucureşti, 1998.

Aspecte din practica de teren.....

Practica 2006, anul I Ecologie (foto Dan Cogalniceanu)                                                               Lacul Balea...... si Saua Balea din Fagaras           La Copsa Mica......