Printeaza    

INTRODUCERE

Prezentul Regulament privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şievaluarea periodică a programelor de studii la Universitatea “Ovidius” Constanţa a fost întocmit cu luarea în considerare a prevederilor următoarelor acte normative referitoare la activităţile din învăţământul universitar românesc:

• Legea învăţământului nr. 84/1995 (republicată în temeiul art. II din Legea nr. 151/1999 privind a aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997 privind modificarea şi completarea Legii învăţământului);
• Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
• Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare;
• O.U.G.R. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
• H.G.R. nr. 88/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare de licenţă;
• H.G.R. nr. 567/2005 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat;
• H.G.R. nr. 916/2005 privind structurile instituţiilor de învăţământ acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu şi a specializărilor din domeniile studiilor universitare de licenţă;
• H.G.R. nr. 1011/2001 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului la distanţă şi a învăţământului cu frecvenţă redusă în instituţiile de învăţământ superior;
• H.G.R. nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiiloruniversitare de masterat;
• Ordinul MEdC nr. 3235/2005 privind organizarea ciclului de studiiuniversitare de licenţă;
• Ordinul MEdC nr. 3617/2005 privind aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite Transferabile – ECTS;
• Ordinul MEdC nr. 3928/2005 privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior;
• Ordinul MEdC nr. 4492/2005 privind promovarea eticii profesionale în universităţi;
• Ordinul MEdC nr. 4868/2006 privind Suplimentul la diplomă;
• Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior – ARACIS.

Prevederile prezentului Regulament privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii la Universitatea “Ovidius” Constanţa sunt corelate şi armonizate cu prevederile celorlalte regulamente care reglementează desfăşurarea activităţiilor în Universitatea “Ovidius” Constanţa:

• Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere;
• Regulamentul privind activitatea studenţilor;
• Regulamentul de organizare a procesului de învăţământ pe baza sistemului de credite transferabile;
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a studiilor universitare de masterat;
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a studiilor universitare de doctorat;
• Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor;
• Hotărârea Senatului universităţii privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale.

Art. 1 (1) Prezentul Regulament cuprinde principiile şi prescripţiile privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii la Universitatea “Ovidius” Constanţa.

(2) Un program de studii/specializare constă în totalitatea activităţilor de proiectare, organizare, conducere şi realizare efectiva apredării, învăţării şi cercetarii dintr-un domeniu care conduce la obţinerea unei calificări universitare. Programele de studii se diferentiază în funcţie de: (a) nivelul calificării universitare: studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat, studii universitare de doctorat; (b) forma de învăţământ: zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă; (c) domeniul de specializare a cunoaşterii, conform cu diviziunea academica a cunoaşterii şi cu diviziunea profesională a muncii. Un program de studii se concretizează prin: (a) planul de învăţământ care include toate disciplinele care contribuie la obţinerea unei calificări universitare, repartizate succesiv pe ani de studii şi cu ponderi exprimate în credite de studiu transferabile; (b) programe analitice şi fişe ale disciplinelor în care sunt formulate: tematica predării şi învăţării şi practicile asociate predării, învăţării şi evaluării; (c) organizarea studenţilor şi a personalului didactic în perioada de realizare a programului de studii; (d) asigurarea calităţii academice a activităţilor de realizare a programului de studii.

(3) Programele de studii universitare de licenţă, masterat şi doctorat care se desfăşoară la Universitatea “Ovidius” Constanţa trebuie să corespundă tuturor prevederilor legislaţie şi documentelor normative în vigoare privind: domeniile şi specializările, formele de învăţământ, durata studiilor şi numărul de credite de studiu transferabile, planurile de învăţământ şi programele analitice, finalizarea studiilor şi eliberarea diplomelor, asigurarea calităţii procesului de învăţământ, personalul didactic, cunoştinţele şi competenţele dobândite de absolvenţi, autorizarea şi acreditarea.

Art. 2 Orice program de studii este iniţiat pe baza uneia sau mai multora dintre următoarele motivaţii: realizarea programului este justificată de cerinţele existente sau viitoare ale pieţei muncii, există cereri ale potenţialilor beneficiari ai programului, programul a fost iniţiat în învâţământul universitar european pe baza unor argumente privind proiectele economico – sociale ale comunităţii europene, prescripţiile noilor legi, standarde, coduri, directive şi normative naţionale şi/sau europene impun pregătirea de personal în domeniul corespunzător programului, universitatea dispune de logistica adecvată şi de personalul didactic competent pentru desfăşurarea programului. Art. 3 (1) Pentru iniţierea unui program de studii se parcurg următoarele etape:

• Decanul facultăţii în care urmează a fi realizat programul de studii (facultăţii organizatoare a programului de studii), analizează, împreună cu Biroul Consiliului facultăţii, motivaţia care susţine iniţierea programului şi, dacă rezultă că programul ar putea fi fezabil, stabileşte denumirea programului, domeniul în care acesta se încadrează, catedra(catedrele) organizatoare a (ale) programului şi termenul la care aceasta (acestea) trebuie să prezinte Consiliului facultăţii concluziile privind oportunitatea iniţierii programului.
• Catedra (catedrele) organizatoare desemnată (desemnate) de decanul facultăţii analizează în şedinţă plenară propunerea de iniţiere a programului şi, dacă constată că programul este fezabil, catedra (catedrele) dispunând de personalul didactic şi de baza materială necesare desfăşurării acestuia, desemnează, prin consens şi cu acordul persoanelor, unul sau două cadre didactice care să îndeplinească funcţia de coordonatori ai programului de studii.
• Coordonatorul (coordonatorii) programului de studii şi şeful(şefii) catedrei (catedrelor) organizatoare a programului de studii stabilesc, prin consens şi cu acordul persoanelor implicate, componenţa unei comisii de lucru, alcătuită din 5 ... 7 persoane (coordonatorii programului, cadre didactice, din universitate şi, eventual, din universităţi partenere, competente în domeniul programului, colaboratori externi din categoria potenţialilor beneficiari etc.) şi prezidată de unul dintre coordonatori, care va organiza, coordona şi controla activităţile de elaborare a proiectelor documentelor de bază ale programului: planul de învăţământ, fişa programului de studii (fişa specializării), programele analitice şi fişele disciplinelor din planul de învăţământ, lista personalului didactic şi lista laboratoarelor şi dotărilor disponibile pentru realizarea programului.
• Coordonatorul (coordonatorii) va (vor) prezenta în şedinţa plenară a catedrei (catedrelor) organizatoare proiectele documentelor de bază ale programului şi concluziile activităţii comisiei de lucru, iar catedra (catedrele) organizatoare le analizează, propune (propun) eventuale completări sau îmbunătăţiri şi, în final, prin vot deschis, validează proiectele documentelor de bază ale programului şi stabileşte (stabilesc) dacă iniţierea programului de studii este sau nu oportună, deciziile luându-se prin întrunirea majorităţii simple, cu participarea la vot a cel puţin 2/3 din personalul didactic alcatedrei (catedrelor) organizatoare. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a acestei etape se recomandă ca proiectele documentelor de bază ale programului să fie puse la dispoziţia personalului didactic al catedrei (catedrelor) organizatoare cu cel puţin trei zile înainte de desfăşurarea şedinţei plenare.
• Dacă în şedinţa plenară a catedrei (catedrelor) organizatoare s-a hotărât că iniţierea programului de studii este oportună, şeful (şefii) catedrelor organizatoare elaborează şi semnează un Referat de asumare a responsabilităţii, prin care catedra (catedrele) se angajează să îndeplinească cerinţele de asigurare a calităţii pentru toate activităţile aferente programului de studii şi precizează care este cifra de şcolarizare pentru care pot fi respectate aceste cerinţe.
• La termenul stabilit de decanul facultăţii organizatoare a programului de studii, coordonatorul (coordonatorii) programului de studii şi şeful (şefii) catedrei (catedrelor) organizatoare prezintă în şedinţa Consiliului facultăţii proiectele documentelor de bază ale programului de studii şi procesul verbal al şedinţei plenare a catedrei (catedrelor) organizatoare în care aceste documente au fost analizate şi validate. Dacă catedra (catedrele) organizatoare a (au) stabilit că iniţierea programului este oportună se prezintă şi Referatul de asumare a responsabilităţii cu propunerea de cifră de şcolarizare, se analizează conţinutul planului de învăţământ şi, în final, prin vot deschis, se validează proiectele documentelor de bază ale programului şi se hotărăşte dacă iniţierea programului de studii este sau nu oportună, deciziile luându-se prin întrunirea majorităţii simple, cu participarea la vot a cel puţin 2/3 din membrii Consiliului facultaţii. Dacă catedra (catedrele) organizatoare a (au) stabilit că iniţierea programului nu este oportună, se prezintă argumentele care au condus la luarea acestei decizii şi se hotărăşte, eventual, asupra termenului la care se va relua procedura de analiză a posibilităţii şi oportunităţii iniţierii programului.
• Dacă Consiliul facultăţii organizatoare a programului de studii a hotărât că iniţierea acestuia este oportună, coordonatorul (coordonatorii) programului de studii întocmeşte (întocmesc) un Dosar al programului de studii, în care sunt incluse proiectele documentelor de bază ale programului, procesul verbal al şedinţei plenare a catedrei (catedrelor) organizatoare în care aceste documente au fost analizate şi validate, referatul de asumare a responsabilităţii, prin care catedra (catedrele) organizatoare se angajează să îndeplinească cerinţele de asigurare a calităţii pentru toate activităţile aferente programului de studii, însoţit de propunerea de cifră de şcolarizare şi procesul verbal al şedinţei Consiliului facultăţii în care s-a hotărât că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru iniţierea programului; dosarul este depus, de către decanul facultăţii organizatoare a programului de studii, la Secretarul ştiinţifical Senatului universităţii, care programează discutarea acestuia în şedinţa Senatului.
• Decanul facultăţii organizatoare a programului de studii, împeună cu coordonatorul (coordonatorii) acestuia şi şeful (şefii) catedrei (catedrelor) organizatoare, prezintă Dosarul programului în şedinţa Senatului universităţii, iar Senatul hotărăşte, prin vot deschis, dacă iniţierea programului de studii este sau nu oportună, deciziile luându-se prin întrunirea majorităţii simple, cu participarea la vot a cel puţin 2/3 din membrii acestuia. Dosarul programului de studii, completat cu procesul verbal al şedinţei Senatului universităţii în care acesta fost discutat, se restituie decanului facultăţii organizatoare.
• Pentru programul de studii a cărei iniţiere a fost aprobată deSenatul universităţii, decanul facultăţii organizatoare realizează demersurile necesare pentru includerea programului în oferta educaţională a universităţii, pentru aprobarea cifrei de şcolarizare şi avizarea planului de învăţământ de către Biroul Senatului universităţii. Dosarul programului de studii a cărei iniţiere a fost aprobată de Senatul universităţii este revizuit şi completat de către coordonatorul (coordonatorii) programului, fiind adus la forma corespunzătoare Raportului de autoevaluare care trebuie înaintat pentru evaluarea externă, în vederea autorizării sau acreditării. Raportul de autoevaluare care se înaintează organismului de evaluare externă (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior – ARACIS) trebuie să conţină o parte analitică (cu extinderea de 20 ... 25 pagini), în care se prezintă motivaţiile şi obiectivele programului de studii şi se analizează gradul în care programul asigură realizarea criteriilor, standardelor şi indicatorilor de performanţă din Metodologia organismului de evaluare şi o parte justificativă, având ca elemente principale documentele de bază (anterior precizate) ale programului; Raportul de autoevaluare trebuie aprobat de Consiliul facultăţii organizatoare şi de Senatul universităţii.
  • Iniţierea unui program de studii nu va fi decisă dacă nu sunt îndeplinite toate cerinţele legale (referitoare la conţinut, durată, număr de credite de studiu transferabile, asigurarea cu personal didactic, bază materială etc.) necesare autorizării şi/sau acreditării programului.
  • Orice program de studii trebuie să fie mai întâi iniţiat pentru forma de învăţământ de zi. După autorizarea sau acreditarea unui program de studii pentru forma de învăţământ de zi se poate întocmi Dosarul pentru iniţierea programului şi la învăţământul la distanţă sau cu frecvenţă redusă, parcurgându-se toate etapele precizate la Art. 3 (1), dar menţinând aceeaşi facultate organizatoare, aceeaşi (aceleaşi) catedră (catedre) organizatoare şi acelaşi (aceiaşi) coordonator (coordonatori).

Art. 4 (1) Fiecare program de studii care se iniţiază sau care funcţionează (a fost autorizat sau acreditat înainte de intrarea în vigoare a prezentului Regulament) trebuie să aibă desemnate: facultatea şi catedra (catedrele) organizatoare şi coordonatorul (coordonatorii).
(2) Poate fi coordonatorul unui program de studii orice cadru didactic titular al Universităţii “Ovidius” Constanţa, cu gradul de profesor universitar sau conferenţiar universitar şi cu competenţe deosebite în domeniul programului.
(3) Un cadru didactic poate fi coordonator al unui singur program de studii şi poate să facă parte, în calitate de membru, din comisia de lucru pentru organizarea, coordonarea şi controlul activităţilor de elaborare a documentelor de bază la încă un program de studii.
(4) Facultatea şi catedra (catedrele) organizatoare ale unui program de studii, precum şi coordonatorul (coordonatorii) programului se menţin şi după aprobarea acestuia, în cursul funcţionării programului, având rolul de a monitoriza şi evalua periodic programul şi de a fi promotorii demersurilor de îmbunătăţire continuă a calităţii programului. Dosarul fiecărui program de studii aprobat şi care se desfăşoară în universitate, conţinând documentele de bază ale programului, elaborate la iniţierea programului şi modificate, îmbunăţăţite şi modernizate pe parcursul funcţionării acestuia, ca urmare a monitorizării sale permanente şi evaluării periodice, se păstrează la decanatul facultăţii organizatoare, gestionarea acestuia fiind asigurată şi accesul la documentele din acest dosar fiind aprobată numai de coordonatorul (coordonatorii) programului.
(5) Coordonatorul unui program de studii poate pierde această calitate la cererea sa sau când devine indisponibil pentru îndeplinirea cerinţelor privind realizarea activităţii de coordonator, precum şi la iniţiativa motivată (rezultate necorespunzătoare, repartizarea altor sarcini sau misiuni, restructurarea catedrei etc.) a şefului catedrei organizatoare care i-a conferit această calitate. La pierderea calităţii de coordonator al unui program de studii, cadrul didactic are obligaţia de servici de a preda succesorului toată documetaţia referitoare la iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programului.

Art. 5 (1) La elaborarea documentelor de bază ale unui program de studii şi la analiza calităţii acestora trebuie să se aibă în vedere respectarea următoarelor principii:
   a) Principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale; constă în decupajul domeniilor cunoaşterii umane şi ale culturii – în sens larg – în domenii ale curriculumului. Consecinţa fundamentală a aplicării acestui principiu la nivelul planurilor de învăţământ o reprezintă stabilirea specializărilor corespunzătoare fiecărui domeniu, stabilirea disciplinelor de studiu aferente fiecărei specializări, gruparea disciplinelor în module şi creditarea acestora. Disciplinele de studiu şi modulele de discipline ale fiecărei specializări se stabilesc în funcţie de competenţele care urmează să fie dezvoltate, de ponderea fiecărei discipline / modul în formarea profesională şi de conexiunile dintre disciplinele /modulele de studiu care asigură dobândirea competenţelor profesionale. Evident, aplicarea acestui principiu implică şi armonizarea planurilor de învăţământ pentru specializările domeniilor de studii universitare de licenţă cu cele din ciclul superior (studii universitare de masterat).
   b) Principiul funcţionalităţii şi al adecvării profesionale; vizează racordarea diverselor discipline şi module de studiu la necesităţile de formare profesională a studenţilor şi la tendinţa actuală de amplificare şi diversificare a domeniilor cunoaşterii. Aplicarea acestui criteriu, împreună cu o serie de strategii de organizare a curriculumului, impune dimensionarea generală a duratelor procesului de învăţământ în sistemul: Licenţă 3 ani (4 ani) – Masterat 2 ani (1,5 ani) – Doctorat 3 ani.
   c) Principiul coerenţei; are în vedere gradul de integrare orizontală şi verticală a specializărilor şi modulelor de studiu proprii fiecărui domeniu de studii universitare şi a disciplinelor de studiu în cadrul fiecărei specializări. Principiul coerenţei vizează inclusiv modul de acordare a creditelor pe modulele şi disciplinele de studiu aferente specializărilor fiecărui domeniu de studii universitare.
   d) Principiul egalităţii şanselor; are în vedere asigurarea unui sistem care dă dreptul fiecărui student să descopere şi să valorifice la maxim potenţialul de care dispune. Una din componentele principale ale aplicării acestui principiu o constituie existenţa în cadrul planului de învăţământ al fiecărei specializări a unor componete (discipline / module) obligatorii, care să asigure validarea şi recunoaşterea diplomei acordate la absolvire.
   e) Principiul flexibilităţii şi al parcursului individualizat; presupune descentralizarea curriculară. Din această perspectivă, disciplinele opţionale şi facultative prevăzute în fiecare plan de învăţământ trebuie să asigure corelarea cât mai bună a cadrului obligatoriu definit de validarea profesională cu aspiraţiile, interesele personale şi contextul educaţional specific.
   f) Principiul racordării la social (la piaţa forţei de muncă); presupune ca planurile de învăţământ să fie astfel concepute încât să ofere absolvenţilor posibilităţile unei inserţii facile pe piaţa muncii, unei specializări multiple şi unei reorientări profesionale pe parcursul studiilor universitare.
(2) Aplicarea acestor principii este confirmată, dacă Planul de învăţământ elaborat pentru un program de studii întruneşte următoarele caracteristici:
   a) Învăţarea – ca proces – este plasată în centrul demersului didactic (important este nu ceea ce un program de studii transmite, ci ceea ce studentul reuşeşte să aplice);
   b) Învaţarea este orientată spre formarea de competenţe specifice, cu focalizare specială pe folosirea strategiilor participative în activitatea didactică;
   c) Oferta de învăţare este flexibilă;
   d) Conţinutul învăţării este adaptat la cerinţele specifice carierei profesionale;
   e) Este realizat un echilibru pragmatic între o cultură de tip academic şi o cultură funcţională, adaptată finalităţii specilizării la care se referă planul de învăţământ;
   f) Conţinutul planului reflectă responsabilitatea faţa de beneficiarii direcţi ai educaţiei şi faţă de societatea civilă.

Art. 6 (1) La elaborarea documentelor de bază ale unui program de studii se parcurg următoarele etape:
   a) Se elaborează, de către comisia de lucru prezidată de unul din coordonatorii programului, Fişa programului de studii (specializării), care cuprinde competenţele generale pe care le dobândeşte un student pe parcursul studiilor şi precizează debuşeele profesionale ale absolvenţilor (plasamentele profesionale cu frecvenţa cea mai mare sau cu posibilităţi de extindere în viitor, în planul cărora se vor putea integra absolvenţii).
   b) Se stabileşte, de către comisia de lucru prezidată de unul din coordonatorii programului, structura primară a Planului de învăţământ, precizând disciplinele care se studiază în fiecare semestru şi extinderile acestora (numărul orelor de activităţi didactice directe cu studenţii: curs, seminar, lucrări practice, proiectetc.), astfel încât să fie respectate criteriile de structură recomandate de documentele normative în vigoare. Planurile de învăţământ ale programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat se elaborează utilizând regulemantele în vigoare, iar Planul de învăţământ pentru programul de studii universitare avansate din cadrul programelor de studii universitare de doctorat se întocmeşte în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a studiilor universitare de doctorat la Universitatea “Ovidius” Constanţa; planul de învăţământ al unui program de studii trebuie să cuprindă obligatoriu: disciplinele ordonate succesiv în timpul de scolarizare, ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studiu transferabile, forma de examinare şi evaluare la fiecare disciplină, tinând cont de rezultatele planificate, modul de organizare, conţinutul şi numărul creditelor de studiu transferabile ale examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifică asimilarea competenţelor cognitive si profesionale care corespund calificării universitare pe care o conferă programul.
   c) Se stabilesc, de către comisia de lucru prezidată de unul din coordonatorii programului, cadrele didactice titulare ale disciplinelor din Planul de învăţământ şi se întocmeşte Lista personalului didactic care deserveşte programul de studii.
   d) Cadrele didactice desemnate ca titulare ale disciplinelor din Planul de învăţământ elaborează formele primare ale Programelor analitice şi ale Fişelor disciplinelor din Planul de învăţământ, fiecare Fişa a disciplinei cuprinzând estimarea timpul total care trebuie alocat pe parcursul unui semestru studiului individual la disciplina respectivă.
   e) Se analizează, de către comisia de lucru prezidată de unul din coordonatorii programului, formele primare ale Programelor analitice şi Fişelor disciplinelor din Planul de învăţământ şi se estimează pentru fiecare semestru de studiu timpul care trebuie alocat pentru studiul individual şi timpul total de pregătire semestrială.
(2) Competenţele generale ale absolvenţilor unui program de studii,cuprinse în Fişa programului de studii (fişa specializării), se grupează în trei categorii:
   a) Competenţe instrumentale; în această categorie se încadrează: capacitatea de analiză şi sinteză; capacitatea de organizare şi planificare; cunoştinţele generale de bază; cunoştinţele de bază necesare profesiei; comunicarea scrisă şi orală în limba română; cunoaşterea a două limbi străine; abilităţi elementare de operare pe PC; abilităţi privind managementul informaţiei; capacitatea de a soluţiona probleme; capacitatea de a lua decizii etc.;
   b) Competenţe interpersonale; în această categorie se încadrează: capacitatea de evaluare şi autoevaluare; capacitatea de a lucra în echipă; abilităţi interpersonale; abilitatea de a lucra într-o echipă interdisciplinară; abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii; capacitatea de a aprecia diversitatea şi multiculturalitatea; abilitatea de a lucra într-un context internaţional; capacitatea de a avea un comportament etic etc.;
   c) Competenţe sistemice; în această categorie se încadrează: capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite; abilităţi de cercetare; capacitatea de a învăţa; capacitatea de adaptare la noi situaţii; creativitatea; abilităţi de conducător; capacitatea de a înţelege cultura şi civilizaţia altei tări; capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula; iniţiativa şi spiritul antreprenorial; preocuparea pentru obţinerea calităţii; voinţa de a reuşi etc.
(3) Competenţele (abilităţile) specifice conferite de o disciplină din Planul de învăţământ al unui program de studii, cuprinse în Fişa disciplinei şi care trebuie să fie asigurate prin conţinutul Programei analitice a disciplinei, sunt grupate în patru categorii:
   a) Competenţe privind cunoaşterea şi înţelegerea, presupunând cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei;
   b) Competenţe în domeniul explicării şi interpretării, presupunând capacitatea de a explica şi interpreta idei, proiecte, procese, precum şi conţinuturile teoretice şi practice ale disciplinei;
   c) Competenţe instrumental – aplicative, constând în proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice disciplinei şi în utilizarea independentă a unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare;
   d) Competenţe atitudinale, constând în manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile fata de domeniul ştiinţific în care se înscrie disciplina, cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice, promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, valorificarea creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice, implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice, angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane sau instituţii, participarea la propria dezvoltare profesională etc.
(4) Aplicarea sistemului de credite transferabile impune structurarea Planului de învăţământ al oricărui program de studii în conformitate cu prevederile Regulamentului de credite transferabile la Universitatea “Ovidius” Constanţa, respectând următoarele prescripţii:
   a) Fiecare disciplină din plan trebuie să aibă extinderea de un semestru şi trebuie prevăzută cu o formă de evaluare şi de notare (examen, verificare, colocviu, susţinere proiect etc.); cel puţin 50 % din formele de verificare ale disciplinelor de studii prevazute în planul de învăţământ al programului de studii trebuie să fie examene.
   b) Disciplinele cu extinderea mai mare de un semestru se vor diviza în părţi semestriale, fiecare parte (cu extinderea de un semestru) fiind considerată ca o disciplină separată, cu formă de evaluare şi notare proprie.
   c) Proiectul de an la o disciplină, precum şi practica (industrială, economică, pedagogică etc.) se vor considera ca discipline separate şi vor fi prevăzute cu o formă de evaluare şi notare proprie.
   d) Planul de învăţământ trebuie să conţină discipline fundamentale, discipline de specialitate în domeniu şi discipline complementare, grupate în funcţie de regimul impus studierii şi promovării acestora, în următoarele categorii: discipline obligatorii (O), a căror studiere şi promovare sunt obligatorii, discipline opţionale sau discipline la alegere (A), care se studiază pe baza opţiunii studenţilor (care le aleg dintr-un pachet sau modul cu mai multe discipline), dar trebuie promovate obligatoriu, şi discipline facultative sau discipline liber alese (L), pentru care studierea şi promovarea sunt facultative.
   e) Planul de învăţământ al oricărui program de studii trebuie să asigure un raport între numărul orelor de curs şi numărul orelor prevăzute pentru activităţile didactice aplicative (seminarii, laboratoare, proiecte, stagii de practica etc.) cuprins între 0,8 şi 1,2.
(5) În Planurile de învăţământ, în Fişele disciplinelor şi în Programele analitice fiecare disciplină va avea alocat un cod. Principiile de definire a codurilor disciplinelor din Planurile de învăţământ ale programelor de studii organizate în cadrul Universităţii “Ovidius” Constanţa sunt stabilite de catedre şi facultăţi.

Art. 7. (1) Fiecare program de studii aprobat este monitorizat şi supus evaluării periodice pe toata durata funcţionării sale, în scopul:
   a) îmbunătăţirii continue a calităţii prin evaluarea, revizuirea şi perfecţionarea criteriilor, standardelor şi indicatorilor de performanţă ai calităţii, concomitent cu corelarea acestora cu cerinţele impuse ale calificării prevăzute de Cadrul Naţional al Calificărilor şi prin ridicarea nivelului standardelor de referinţă şi al indicatorilor de performanţă corespunzatori, în conformitate cu misiunile din Carta universităţii;
   b) promovării modalităţilor de încurajare a autoevaluării şi planificării strategiilor de schimbare şi îmbunătăţire, prin identificarea operativă, onestă şi riguroasă a realizărilor şi neajunsurilor, promovarea realizărilor şi corectarea rapidă a neajunsurilor şi considerarea rezultatelor efective ca referinţe ale evaluării.
(2) Evaluarea internă a fiecărui program de studii se realizează anual, iar evaluarea externă, în vederea autorizării, acreditării sau certificării periodice a calităţii academice a programului se face periodic, la teremenele precizate în legislaţia în vigoare şi în documentele normative ale organismelor de evaluare externă (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior – ARACIS) .
(3) Monitorizarea şi evaluarea internă anuală a calităţii fiecărui program de studii se realizează de către facultatea şi catedra (catedrele) organizatoare, prin activităţi programate şi controlate de către coordonatorul (coordonatorii) programului; în plus, în fiecare an universitar, Comisia profesională a Senatului universităţii, în colaborare cu Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii programează şi realizează evaluarea calităţii la 2 … 3 programe de studii care se desfăşoară în universitate, nominalizate de Biroul Senatului.
(4) Rezultatele evaluării interne anuale a fiecărui program de studii se sintetizeză într-un Raport de evaluare internă a programului de studii, care se întocmeşte de către coordonatorul (coordonatorii) programului, se analizează şi se aprobă într-o şedinţă plenară a catedrei (catedrelor) organizatoare. Rapoartele de evaluare internă a programelor de studii (analizate şi aprobate) se predau decanului facultăţii organizatoare, care sintetizează informaţiile şi concluziile acestora în Raportul anual cu privire la asigurarea calitaţii în facultate, document care se analizează şi se aprobă de către Consiliul facultăţii, care decide că se poate continua activitatea numai la programele de studii care respectă cerinţele normative obligatorii pentru cele trei domenii de asigurare a calităţii: capacitatea instituţională, eficacitatea educaţională şi managementul calităţii (precizate de Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române deAsigurare a Calităţii în Învăţământul Superior – ARACIS). Rapoartele anuale cu privire la asigurarea calităţii întocmite de facultăţile universităţii se depun la Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii de la nivelul universităţii, care sistematizează şi sintetizează informaţiile şi concluziile conţinute de acestea şi elaborează Raportul anual cu privire la asigurarea calităţii în universitate; acest raport se analizează şi se aprobă într-o şedinţă a Senatului universităţii şi constituie principalul document utilizat pentru a decide continuarea activităţii şi cifrele de şcolarizare ale programelor de studii în anul universitar următor şi care este prezentat în mod obligatoriu atunci când se solicită evaluara externă a unui program de studii sau când se realizează demersurile de obţinere a finanţării de bază sau a finanţării complementare, inclusiv prin participarea universităţii la competiţiile de granturi pentru cercetarea ştiinţifică. După analizarea şi aprobarea de către Senatul universităţii, un exemplar al Raportului anual cu privire la asigurarea calităţii în universitate se înaintează Direcţiei Generale a Învăţământului Superior din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Planul strategic de dezvoltare instituţională.
(5) Rapoartele de evaluare internă a programelor de studii, Rapoartele anuale cu privire la asigurarea calităţii în facultăţi şi Raportul anual cu privire la asigurarea calităţii în universitate trebuie să conţină informaţii concrete şi complete privind următoarele aspecte:
   a) respectarea şi aplicarea politicilor, strategiilor şi procedurilor pentru asigurarea calităţii formulate în Hotărârea Senatului universităţii privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale;
   b) respectarea şi aplicarea prescripţiilor din prezentul Regulament privind monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii şi a calificărilor acordate;
   c) respectarea şi aplicarea prescripţiilor privind evaluarea studenţilor din Regulamentul privind activitatea studenţilor din Universitatea “Ovidius” Constanţa şi din Regulamentul de credite transferabile al Universităţii “Ovidius” Constanţa şi a prescripţiilor privind desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor la Universitatea “Ovidius” Constanţa ;
   d) măsurile întreprinse pentru asigurarea calităţii corpului profesoral;
   e) resursele de învăţare disponibile şi sprijinului oferit studenţilor în formarea lor;
   f) organizarea bazei de date privind evaluarea internă a programelor de studii;
   g) diseminarea informaţiilor cu privire la calitatea programelor de studii din oferta educaţională a universităţii şi acţiunile de marketing universitar.
(6) Rapoartele de evaluare internă a programelor de studii, Rapoartele anuale cu privire la asigurarea calităţii în facultăţi şi Raportul anual cu privire la asigurarea calităţii în universitate trebuie să evidenţieze nivelurile înregistrate de indicatorii de performanţă definiţi în Hotărârea Senatului universităţii privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale, gradul în care sunt respectate criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă din Metodologia organismului de evaluare externă (Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior – ARACIS), efectele demersurile de îmbunătăţire continuă a calităţii întreprinse în anul la care se referă acestea, neconformităţile şi deficienţele constatate şi un set de propuneri privind demersurile vizând îmbunătăţirea continuă a calităţii care vor fi realizate în anul următor.
(7) Propunerile privind îmbunăţăţirea continuă a calităţii formulate în Rapoartele anuale de evaluare internă a programelor de studii, Rapoartele anuale cu privire la asigurarea calităţii în facultăţi şi Raportul anual cu privire la asigurarea calităţii în universitate stau la baza întocmirii:
   a) planului şi programului de activităţi privind monitorizarea şi evaluarea calităţii programului de studii, pe care le întocmesc coordonatorii fiecărui program de studii şi le realizează în anul universitar următor catedrele organizatoare ale programelor de studii;
   b) planului operaţional de aplicare a măsurilor de îmbunăţăţire a calităţii programelor de studii universitare pe care îl elaborează şi îl aprobă Consiliul fiecărei facultăţi organizatoare şi Senatul universităţii.
(8) Propunerile privind modificarea documentelor de bază ale unui program de studii (planul de învăţământ, fişa specializării, programele analitice şi fişele disciplinelor din planul de învăţământ, lista personalului didactic şi lista laboratoarelor şi dotărilor disponibile pentru realizarea programului) se includ în Raportul de evaluare internă anuală a programului şi în Raportul anual cu privire la asigurarea calităţii în facultatea organizatoare şi se aplică numai cu aprobarea Consiliului facultăţii organizatoare a programului de studii. Propunerile privind modificarea planului de învăţământ şi/sau fişei unui program de studii se aplică numai după aprobarea acestora prin parcurgerea tuturor etapelor precizate la Art. 3 (1), începând cu anul universitar următor şi cu anul I de studii al programului respectiv.

Prezentul regulament a fost aprobat de Senatul Universităţii Ovidius Constanţa în şedinţa din data de 31 ianuarie 2007.